TIPURI DE INOVARE SOCIALĂ
Tipul produsului ce rezultă din procesul de inovare sau natura soluției noi găsite determină clasificarea inovațiilor astfel:
• inovații de produs: crearea și dezvoltarea unui produs fizic;
• inovații de servicii: schimbări ale serviciilor;
• inovații de proces: procese de producție sau organizaționale noi.
În funcție de întinderea și gradul impactului pe care îl au, inovațiile sociale pot fi grupate în :
• incrementale: reprezintă continuarea unor îmbunătățiri;
• radicale: marchează schimbări discontinue;
• sistemice: descriu schimbări în sistemele tehnologice, manageriale și organizaționale. Criteriul noutății soluției împarte inovațiile sociale în :
• noi la modul absolut: propun noi tipuri de produs, de serviciu, de organizare a muncii;
• parțial noi: o tehnologie sau modalitate de a face lucrurile într-un domeniu, într-un tip de instituție, este adaptată pentru un domeniu cu totul diferit, alt tip de instituție, produs sau serviciu sau chiar alte tipuri de obiective. Beneficiarii schimbării determină și ei anumite categorii de inovații, precum:
• Inovații adresate unor grupuri și categorii sociale specifice, care împărtășesc o caracteristică și o problemă comună (persoane cu dizabilități, tineri, persoane care lucrează în același sistem, domeniu etc.);
• Inovații adresate unor comunități locale, unor persoane aflate în proximitate geografică (locuitorii unui cartier, ai unui oraș sau ai unei regiuni); – inovații adresate membrilor unei societăți în ansamblu, aceștia beneficiind în mod direct de impactul inovațiilor respective (de exemplu: introducerea 236 unui tip nou de comunicare între medic și pacient pe baza sistemelor informatice);
• Inovații care se adresează utilizatorilor individuali care decid să adopte inovațiile respective, care au stimulentele necesare pentru a suporta costurile adoptării și, prin folosirea lor, produc efecte asupra unor grupuri și comunități mai largi. Inovațiile sociale pot fi clasificate și în funcție de dimensiunile calității vieții pentru care au produs îmbunătățiri:
angajarea și viața profesională;
• accesul la resurse economice;
• familia și gospodăria;
• viața în comunitate și participarea socială;
• sănătatea;
• cunoașterea, educația și formarea; Studiu de caz – Antreprenoriatul social – instrument al schimbarii sociale/inovatiei sociale “Antreprenorul caută mereu schimbarea, îi răspunde și o explorează ca pe o oportunitate” – Peter Drucker Antreprenoriatul are o contribuție semnificativă în cadrul societății și în procesul de dezvoltare, unele din beneficiile sale evidente fiind crearea de noi piețe,descoperirea de noi resurse, mobilizarea capitalului de resurse, introducerea de noi tehnoloogii, industrii și produse și crearea de locuri de muncă. Antreprenoriatul social reprezinta acea activitate desfasurata de un antreprenor social, care deruleaza activitati generatoare de profit, in ideea sustinerii unor cauze sociale. Noutatea conceptului constă în estomparea granițelor dintre sectorul bussines și cel social. Pe lângă organizații non-profit, antreprenoriatul social include activități care au ca scop obținerea de profit, cum ar fi bănci pentru dezvoltarea comunității și organizații ce îmbină elemente specifice sectorului business și non-profit (de exemplu adăposturi sociale care desfășoară contra cost activități de recalificare profesională și oferă locuri de muncă).
Sursa: http://impact-lechinta.com/img/Manual-de-inovare-sociala-11.pdf
Expert pentru campanii de informare si constientizare
VIERU BOGDAN IULIAN
